Paine din faina de alac cu sana si anason

Dintr-un scurt periplu prin Turcia am adus pe malurile Dambovitei diverse arome orientale, incatusate in fel si fel de seminte si mirodenii. Dupa incercarea anterioara (vezi „Specialitatea turceasca” de pe acest blog), unde painea a capatat pe deasupra seminte de susan negru, fantastice ca gust, am zis ca e cazul sa  incepem noi experimente.

Am ales alacul pentru aluatul matasos pe care il produce, asa ca am macinat cca 500 gr de boabe de alac. Am adaugat 300 ml sana, 100-150 gr. de apa, un pic de seminte de floarea soarelui si niste seminte de dovleac. Ca de obicei, am adaugat sare – 10 grame si maia – 50 de grame. Pana acum, nimic foarte special. Din condimentele aduse din Turcia m-am orientat asupra anasonului, care are o aroma ce aduce cu cea a chimenului, fiind insa mult mai puternica si cu note de parfum inalte, daca pot spune asa. 

Tocmai din acesta cauza nu am pus decat foarte putine seminte de anason, suficient cat sa se simta un iz, dar fara a fi deranjant.
Dospirea s-a facut la frigider, vreme de 9 ore, fara a mai scoate aluatul afara, cum am procedat in ultima vreme. Asta a dat un aluat nu foarte crescut, dar care la temperatura cuptorului a lucrat foarte frumos.  

Crestarea a fost pe lung, verticala, nu sub-cutanata, iar aluatul s-a desfacut spectaculos. Se pot vedea in imaginile detaliate structurile filiforme create de moleculele de gluten.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *