Paine de faina integrala de alac, cu bere nefiltrata de grau

Paine de faina integrala de alac, cu bere nefiltrata de grau. Pe cat de lung titlul, pe atat de simplu de facut si cu atat mai gustoasa.

Am primit de la Timisoara de la Iulian ditamai sacosa cu grau spelta, sau alac, cum i se mai spune. O specie de grau mai rara, care a cam fost data uitarii datorita productivitatii mici. Sau cel putin asa am inteles eu. Specia asta insa se zice ca ar fi mai rezistenta la daunatori, iar aroma painii facuta din faina acestui grau de neuitat.

Am macinat ieri cateva kilograme, pe care le vom folosi la atelierul de paine traditionala din wekend-ul urmator, si bineinteles am facut si o paine, ca doar nu se poate sa macini asa, in gol 🙂

N-am vrut sa amestec faina integrala cu alta, asa ca am inlocuit apa cu bere nefiltrata, din grau.

Paine artizanala

O bere ce mie mi se pare dedicata acestei paini, pentru ca altfel de baut nu e cine stie ce. Berea ajuta atat la crestere, cat si la gust. Bineinteles, in compozitie intra si maiaua, granita de dimineata cu faina de secara.

Uitati ce a iesit – o paine la care hidratarea a fost de peste 80%.

Paine artizanala

Paine artizanala
Reteta este simpla:
600 grame de faina proaspat macinata
60 gr maia (10%) – hranita cam 2 zile cu spelta
500 gr. bere (83%)
12 gr sare (2%)
Ciclul a fost cel standard: doua amestecari la cate 1 ora, doua impaturiri la 45 de minute, pus la dospit in cos de rachita cu captuseala de iuta. Dospirea – peste noapte, de la 10 seara pana a 7 dimineata, la temperatura camerei. Am rasturnat aluatul pe o foaie de copt, l-am bagat la cuptor preincalzit la 250 de grade, vreme de cca 30-35 de minute, cand miezul ajunsese deja la 90 de grade.
Aluatul de spelta este un aluat mai fin, asa cum spunea Iulian. Am crezut ca e de la hidratarea mare sau faptul ca lucram cu gripca. Si nici nu se lipea prea tare. Dar fara scule nu m-as fi descurcat la manevrare. Pare asa, o pasta de gips…Numa buna pentru spaclu 🙂
Faina cu care am dat pe masa era una macinata cu ceva vreme inainte, tot de spelta (de la plafar) , dar o macinasem mai mare, grisoasa, asa ca a iesit la suprafata mai rugoasa, asa, ca un glaspapir. O textura minunata pentru o paine extrem de rustica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *